Sf Gheorghe, mare sarbatoare crestina - 23 Aprilie 2016 - Blog - Beiuseanul
Acasă » 2016 » Aprilie » 23 » Sf Gheorghe, mare sarbatoare crestina
8:25 AM
Sf Gheorghe, mare sarbatoare crestina

  Sfantul Mare Mucenic Gheorghe este cinstit pe 23 aprilie. S-a nascut in Capadocia si este numit "Purtator de biruinta".

 Sfantul Mucenic Gheorghe a fost ofiter superior in garda imperiala, insa pentru ca a refuzat porunca imparatului Diocletian de a se inchina zeilor pagani, a fost supus la felurite chinuri. Sfantul Gheorghe nu a raspuns raului cu rau. Dimpotriva, a invins rautatea si ura celor care doreau sa-i ucida pe crestini, cu iubirea cu care Hristos a biruit moartea. Nu s-a revoltat, ci linistit a asteptat momentul decapitarii sale. Aceasta moarte jertfelnica arata puterea credintei, dar si puterea unirii cu Hristos Cel jertfelnic.
 Chinurile la care a fost supus si rabdarea lor pana la moarte, il fac pe Sfantul Gheorghe un "Mare Mucenic" al Bisericii. A primit moartea martirica prin decapitare in ziua de 23 aprilie 303. Dupa patimile sale a fost inmormantat in Tara Sfanta, in orasul Lida.

 Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este cinstit printre cei mai mari sfinţi martiri. Chinurile sale cumplite, rănile pricinuite de ostaşi, nevătămarea şi tămăduirea minunată a trupului său, credinţa în Dumnezeu, răbdarea până la moarte, bărbăţia şi curajul său de a-L mărturisi pe Hristos îl fac pe Sfântul Gheorghe un „Mare Mucenic“ al Bisericii.
 

SFÂNTUL GHEORGHE. SUPERSTIȚII DE SF. GHEORGHE

1. Nu uita sa iti pregatesti ogorul de vara. In zonele rurale, barbatii gatesc portile caselor si casele, tarnaturile (prispa inchisa cu scandura) pentru sosirea verii. Acestia pun ramuri inverzite ori crengute cu florile care au aparut deja in luna aprilie. Ramurile verzi se pun nu doar la case, ci si la mormintele neamurilor ca sa aiba o viata linistita in lumea de dincolo, potrivit huff.ro.

2. Nu uita sa hranesti un animal. Ziua Sfantului Gheorghe este si ziua necuvantatoarelor. Ramurile verzi se pun si in grajduri, iar in aceasta zile pasarile de curte nu se hranesc cu graunte, ci doar cu ierburi si alte plante verzi. Acelasi lucru este valabil si pentru cai si vite. Cei care locuiesc la oras trebuie sa hraneasca macar un animal pentru a avea noroc si belsug in toate. Asadar, daca vezi un caine amarat pe strada sau o pisica abandonata, ofera-i o bucata de paine. Dumnezeu iti va multumi pentru asta.

3. Nu ai voie sa speli sau sa calci haine. Daca vrei sa mergi la biserica, pregateste-ti hainele inainte cu o zi. Se spune ca cei care spala haine in ziua Sfantului Mare Mucenic Gheorghe vor varsa multe lacrimi amare. Apa folosita pentru haine se va transforma in siroaie de lacrimi.

4. Barbatii nu au voie sa iasa cu capul descoperit. In cateva zone ale Romaniei, barbatii nu ies in sat cu capul descoperit pentru ca ar putea fi prinsi de spirite malefice, fermecati si transformati in cai.

 

SFÂNTUL GHEORGHE. TRADIȚII DE SF. GHEORGHE

 În data de 22 aprilie, în ajunul praznicului, este sărbătorit "Sângiorzul vacilor" sau „Alesul". Acest obicei, moștenit din moși-strămoși, marchează începutul anului pastoral : în această zi se aleg ciobanii, mieii şi locul viitoarei stâne; tot atunci se pregătesc oile pentru muls şi se prepară primul caş.

 Totodată, în ajunul praznicului, gospodarii sunt prudenți și iau măsuri care să alunge spiritele malefice şi strigoii care umblă noaptea prin gospodării pentru a fura mana laptelui de la vaci. Prin tradiţie, spiritele rele pot fi alungate cu ajutorul unor plante, precum : usturoiul, rugul de măceşe, pelinul, rostopasca sau leuşteaul, scrie click.ro.

 În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfântul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima data laptele oilor se așează "colacul oilor", un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi păstori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, păstorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producția de lapte în vara pastorală. De asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele și va alunga forțele malefice, destul de active în ajunul praznicului.

 În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul.

 De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolta să fie bogată în anul următor.

 În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot în curtea casei uneltele de țesut, încât razele soarelui să le încălzească. Gospodinele sunt convinse că împlinind această datină vor avea spor la lucru tot anul.

 În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. Tot în această zi, fetele mai obişnuiau să semene usturoi, pe care îl păstrau până la anul viitor. Mâncând usturoiul semănat cu un an înainte, tinerele cred că vor fi înzestrate cu sănătate şi că se vor căsători în cel mai scurt timp. (Surse: crestinortodox.ro, dcnews.ro)

Categorie: Actualitate | Vizualizări: 79 | Adăugat de: mcteo | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
avatar